ADMINISTRAȚIE

Primar: Romcescu Camelia
Viceprimar: Ştefan Cornel
Secretar General: Măgureanu Simona – Eleonora

INVESTIȚII

Proiecte de investiții demarate de primăria Slătioara, cuprinzând proiecte de infrastructură și dezvoltare rurală.

ADMINISTRAȚIE

Primar: Romcescu Cristian Sorin
Viceprimar: Ştefan Cornel
Secretar General: Măgureanu Simona – Eleonora
Contabil: Romcescu Camelia Daniela

INVESTIȚII

Proiecte de investiții demarate de primăria Slătioara, cuprinzând proiecte de infrastructură și dezvoltare rurală.

Cuvântul primarului

În calitate de Primar al Comunei Slătioara vă adresez un sincer bun venit tuturor celor care vizitați acest site,în numele administrației publice locale și al meu personal.
Mulțumesc locuitorilor Comunei Slătioara că ați avut încredere în mine când m-ați ales în fruntea Comunei și va doresc tuturor tot cei mai bun.
Ca Primar al acestei Comune, o să lupt din răsputeri, că tot ceea ce o să întreprind să fie în interesul comunității, fiind conștientă de gradul de responsabilitate pe care mi l-am asumat.

Cu stimă, primar Romcescu Camelia

INFORMAȚII UTILE

PROIECTE ÎN DERULARE

  • CONSTRUIRE PLATFORMĂ COMUNALĂ PENTRU DEPOZITARE ŞI GOSPODĂRIREA GUNOIULUI DE GRAJD, COMUNA SLĂTIOARA,SAT MOGEŞTI,JUDEŢUL VÂLCEA, cu o valoare de 1963057 lei, proiect finantat de MINISTERUL MEDIULUI ,APELOR ŞI PĂDURILOR si bugetul local al comunei Slatioara , proiect finalizat .
  • CONSTRUIRE DISPENSAR MEDICAL,SAT MOGEŞTI,COMUNA  SLĂTIOARA,JUDEŢUL VÂLCEA cu o valoare de 3126160 lei, proiect finantat de MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI ADMINISTRATIEI si bugetul local al Comunei Slatioara , proiect aflat in derulare
  • MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA SLĂTIOARA, JUDEŢUL VÂLCEA – ETAPA I cu o valoare de 4283881.40 proiect finantat de MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI ADMINISTRATIEI si bugetul local al Comunei Slatioara , proiect aflat in derulare , executant lucrari S.C. COVAMAR S.RL. conform cotract de lucrari numarul 4658/07.07.2023
  • MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA SLĂTIOARA, JUDEŢUL VÂLCEA – ETAPA II cu o valoare de 7935303.66proiect finantat de MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI ADMINISTRATIEI si bugetul local al Comunei Sl atioara , proiect aflat in derulare , executant lucrari S.C. COVAMAR S.RL. conform cotract de lucrari numarul 7198/07.11.2023.
  • DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT LOCAL PRIN  IMPLEMENTAREA   UNOR INFRASTRUCTURI INTELIGENTE LA NIVELUL COMUNEI SLATIOARA, JUDETUL VALCEA cu o valoare de 2283236,34  lei, proiect finantat prin P.N.R.R. de MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI ADMINISTRATIEI si bugetul local al Comunei Slatioara , proiect aflat in derulare .
  • REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA IN TRANSPORTURI, PRIN PROMOVAREA INFRASTRUCTURII PENTRU VEHICULELE DE TRANSPORT RUTIER NEPOLUANT DIN PUNCT DE VEDERE ENERGETIC:STATII DE REINCARCARE PENTRU VEHICULE ELECTRICE IN COMUNA SLATIOARA, JUDETUL VALCEA cu o valoare de 237557,73 lei, proiect finantat prin A.F. M. si bugetul local al Comunei Slatioara .
  • EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN COMUNA SLATIOARA , JUDETUL VALCEA cu o valoare de 1026787 lei, , proiect finantat prin A.F. M. si bugetul local al Comunei Slatioara .
  • DOTAREA CU MOBILIER SI ECHIPAMENTE DIGITALE A UNITATILOR DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR SI A UNITATILOR CONEXE cu o valoare de 906978.02 lei proiect finantat prin P.N.R.R. de MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI ADMINISTRATIEI si bugetul local al Comunei Slatioara , proiect aflat in derulare .
  • CONSTRUIRE LOCURI DE JOACA IN SATELE SLATIOARA(CUMPENE) SI MILOSTEA, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL VALCEA cu o valoare 242921 lei proiect finantat prin P.N.D.R. si bugetul local al Comunei Slatioara , proiect aflat in derulare .

PROIECTE DE INVESTIȚII

  • PROIECTUL INTEGRAT cu finanțare P.N.D.R. ,,Îmbunătățirea rețelei de
    drumuri de interes local-6,3 km asfaltare,Extindere rețea apa potabilă, Canalizare și epurare ape uzate menajere, Organizare de festivaluri cu specific local,Construire centru îngrijire bătrâni „, proiect cu o valoare de 8.771.021,73 lei, fiind în curs de derulare de către SC CAZICOM SRL BAILE OLĂNEȘTI în asociere cu SC EUROPAN PROD SĂ PITEȘTI,SC TRANSPROIECT TRUST 2000 SRL PITEȘTI ȘI SC INTERPROIECT SRL BACĂU,câștigător desemnat în urma unei licitații deschise .
  • PROIECTUL ,,MODERNIZARE BAZA SPORTIVĂ ÎN COMUNA SLĂTIOARA, JUDEȚUL VĂLCEA ” pe Ordonanța 7/2006 și HG 1524/2008, proiect în curs de derulare cu o valoare de 777.672 lei.
  • PROIECT privind CONSTRUIREA GRĂDINIȚEI CU PROGRAM NORMAL, proiect în curs de executare.
  • PROIECTUL ,,MODERNIZARE DRUM SĂTESC CUMPENE COCIOBI KM 0+000-KM 1+500, COMUNA SLĂTIOARA,JUDEȚUL VĂLCEA, proiect in valoare de 721.795,58 lei, proiect care prevede lucrări drumuri, cod CPV 45233410-2, proiect atribuit conform anunțului de participare publicat în SEAP cu numărul 237617/11.12.2009 .
  • PROIECTUL ” MODERNIZARE (ASFALTARE)DC 134 MILOSTEA KM 0+000-1+200, COMUNA SLĂTIOARA,JUDEȚUL VĂLCEA „, proiect finanțat prin HG 577/1997,proiect care va cuprinde reabilitarea drumului până la limita cu județul Gorj și executarea unui pod în punctul ” LA RATCU „, proiectul în valoare de 1.722.565,17 lei fiind atribuit în urma unei licitații și având un anunț publicat în SEAP cu numărul 236127/25.11.2009 .
  • Extindere sediu Primăria Slătioara, proiect finanțat din Bugetul local, valoare 490000 lei, proiect care se află în curs de executare.

Slătioara, ca unitate teritorial administrativă, este situată în extremitatea vestică a judetului Vâlcea de-a lungul şoselei naţionale ce face legătura între Rm. Vâlcea şi Tg. Jiu, la o distanţă de 10 km de oraşul Horezu (Hurez). La nord com. Sătioara se învecinează cu Vaideenii, la est cu oraşul Horezu şi com. Măldăreşti, la sud cu Stroieştii şi Mateeştii, iar la vest cu Alimpeştii Gorjului.
Este aşezată pe cursul mijlociu al râului Cerna, între Olt şi Olteţ, în partea nordică a Podişului Getic, străjuită de Măgura Slătioarei, (formaţiune anticlinală de vârstă miocenică – 767 m – cu direcţia E-V), iar ca unitate geomorfologică face parte din Subcarpaţii Getici, nucleul depresionar Novaci – Polovragi – Horezu.

MONUMENTE ISTORICE ȘI CULTURALE

Printre cele mai reprezentative monumente istorice din comuna Slătioara putem enumera:
– localul Primăriei – construit în anul 1912 pe un teren donat în anul 1908 de preotul Ion Slătioreanul;
– localul şcolii Slătioara – construit în anul 1890 pe un teren donat în anul 1889 de către familia Săraru;
– Dispensarul Comunal – construit după 1940;
– Căminul Cultural – fondat în 1929;
– Biblioteca comunală – fondată în 1939;
– Casa de Cultură Ţărănească „Dinu Săraru” – în cadrul căreia funcţionează şi Fundaţia „Nişte Ţărani” şi Institutul de Arte Tradiţionale;
– Biserici construite încă din anul 1750;
– Biserica de la Vioreşti construită la 1775 declarată Monument Unesco.
Alături de aceste monumente cultural-istorice, putem adăuga o multitudine de fântâni, troiţe şi monumente închinate eroilor neamului.
Printre cele mai semnificative dintre acestea putem enumera Potecaşul de Bronz, Crucea Sărarilor, Cişmeaua Sărarilor, Şiroirea Piramidelor de la Slătioara (Râpi), declarată monument al naturii.

PERSONALITĂȚI LOCALE

damian ureche poet

Damian Ureche

(n. 2 septembrie 1935 – d. 20 septembrie 1994)

A publicat 21 de cărți. Majoritatea volumelor de versuri sunt premiate de Uniunea Scriitorilor din România și Asociația Scriitorilor din Timișoara. Centrul de librării Timlibris îi decernează Marele Premiu de Popularitate în anul 1992. Are onoarea funcției de redactor șef al revistei “Timișoara mon amour”.

După trecerea în eternitate a poetului, ia ființă Fundația Literară „Damian Ureche”. Președintele de onoare al fundației este scriitorul Fănuș Neagu.
Cu sprijinul consiliului local al comunei Slătioara , al primarului Sorin Romcescu și al maestrului Dinu Săraru, Biblioteca de la Casa de Cultură Țărănească “Dinu Săraru” și Școala din satul natal poartă numele lui Damian Ureche. În fiecare an de la trecerea în eternitate a poetului, în septembrie, au fost organizate comemorări, atât la Timișoara cât și în satul Rugetu.

SLĂTIOARA

Un pui de munte bate pietre-n cer,
O măgură cu stânci de sacrificiu,
Când Cerna roade-n apa de mister
Tăioase roci de var şi de siliciu,

Privighetori descătuşate-n tril,
Departe smălţuit cu alt departe,
Dospită-n lut o urmă de copil
Pe-ntinderile lumii să mă poarte,

Răzbind pe firul apei spre izvor,
Rugetu din fereastre soarbe munţii
De parcă iar mă tem să-mi fie dor,
Când trece la părinţi lumina frunţii,

La poartă paşii bat melancolii,
Întorşi la rădăcina de azururi,
şi să rămânem uneori copii
Ca o statuie tânără de-a pururi.

Fundația literară „Damian Ureche”

Printre cele mai importante evenimente ale fundației, amintim acordarea premiilor literare “Damian Ureche” în anul 1995 pentru poezie lui Adrian Păunescu pentru volumul „Front fără învingători”, pentru proză lui Dinu Săraru pentru romanul “Crimă pentru pământ” și pentru jurnalistică lui Vartan Arachelian pentru activitatea jurnalistică. Evenimentul a fost onorat de prezența domnului Ion Rațiu și a actorilor Ștefan Iordache și Costel Constantin de la Teatrul Național București, care au recitat poezii din opera poetului Damian Ureche.
Cu sprijinul consiliului local al comunei Slătioara , al primarului Sorin Romcescu și al maestrului Dinu Săraru, Biblioteca de la Casa de Cultură Țărănească “Dinu Săraru” și Școala din satul natal poartă numele lui Damian Ureche. În fiecare an de la trecerea în eternitate a poetului, în septembrie, au fost organizate comemorări, atât la Timișoara cât și în satul Rugetu.

Prin grija domnilor Dinu Săraru și Adrian Păunescu, poeziile lui Damian Ureche mai văd și astăzi lumina tiparului în publicațiile „Clipa” lui Dinu Săraru și „Flacăra” lui Adrian Păunescu, la rubrici consacrate, „restituiri” sau „reconsiderări necesare”.

dinu-sararu

Dinu Săraru

(n. 30 ianuarie 1932)

S-a născut pe 30 ianuarie 1932, județul Vâlcea, fiu al învățătorului Costică Săraru și al Corneliei Săraru, din comuna Slătioara, la 8 km de orașul Horezu. Este tatăl ziaristei, redactor radio și TV, Ruxandra Săraru.

  • anii 1950-1960 – Redactor la „Radiodifuziunea Română”
  • anii 1960-1963 – Secretar general de redacție la Revista Secolul 20
  • anii 1963-1964 – Jurnalist, la ziarul „Scânteia Tineretului”
  • anii 1964-1968 – Secretar general de redacție la revista Luceafărul
  • anii 1968-1969 – Șef al „Publicațiilor Televiziunii Române”
  • anii 1969-1977 – Redactor-șef adjunct si apoi redactor șef al „Redacției Culturale a TVR”
  • anii 1977-1990 – Director al „Teatrului Mic” și „Teatrului foarte Mic”
  • 2001-2004 – Director al „Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București

ACTIVITĂȚI CULTURALE

Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală
„NIŞTE ŢĂRANI”

Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „NIŞTE ŢĂRANI”, consecventă principiilor sale de a evidenţia şi de a pune în lumină creaţiile şi realizările din diferite domenii care au în centrul atenţiei mediul rural şi ţăranul român, îşi propune, şi în acest an, acordarea premiilor naţionale pentru a răsplăti contribuţia unor personalităţi culturale, literare, artistice sau jurnalistice, din administraţie sau mediul de afaceri, la pregătirea şi formarea în România a unui nou univers spiritual ţărănesc.
Printre personalităţile şi instituţiile nominalizate pentru a fi premiate amintim pe academicianul NICOLAE DABIJA din Republica Moldova, prof.univ.dr.FLORIN GEORGESCU, prim-viceguvernator al BNR, Teatrul ANTON PANN din Rm. Vâlcea, regizoarea CHRIS SIMION-MERCURIAN şi actorul OCTAVIAN COSTIN, jurnaliştii MARIA ŢOGHINÄ şi ALEXANDRU MOGOŞEANU, criticul literar MIOARA BAHNA, sculptorul RADU AFTENIE şi mulţi alţii.

Festivalul Eco-Etno-Folk Film

„Festivalul Internaţional ECO-ETNO-FOLK Film reuneşte cineaşti din zeci de ţări ale lumii, de pe toate continentele şi oferă prilejul Şcolilor de cinema, profesioniştilor şi cinecluburilor de pe diverse meridiane -fireşte, în primul rând din România – să îşi îndrepte atenţia spre universul spiritual ţărănesc, privit în toată lumea astăzi cu un interes special şi nu întâmplător, ci pentru că totalitarismul globalizării a devenit aproape sufocant. Lumea îşi caută izvoarele identităţii pentru a respira nu numai sub cerul mitologiei ţărăneşti, ci şi pentru a-şi găsi propria identitate şi pecete. Este o mare nevoie astăzi, în era globalizării agresive, de sentimentul că exişti ca individualitate, căpoţişi tu să fii un univers şi nu numai o rotiţă într-o maşinărie infernală, într-un malaxor uriaş care şi-a propus, din nefericire, să toarne pe bandă rulantă omuleţii descrişi atât de bine, în urmă cu câteva decenii, de Gopo.
Ediţiile de pănă acum, ca şi calitatea peliculelor înscrise iniţial pentru cea de a treia ediţie, confirmă strălucit raţiunile care ne-au îndemnat la această generoasă iniţiativă culturală.”

Dinu Săraru – scriitor

GALERIE FOTO

PIRAMIDELE DE LA SLĂTIOARA

Picăturile de apă au reuşit să construiască la Slătioara piramide înalte de zeci de metri şi şanţuri extrem de adânci, ce par parcă desprinse din documentarele pe care le vedem la televizor. Apa curge printre gresii şi lasă în urmă adevărate coloane de tip orgă, splendide piramide naturale.
Zonele sunt declarate arii protejate, în care turiştii pot urmări un autentic spectacol al naturii.
Piramidele de la Slătioara, pe care localnicii le cunosc sub numele de „râpi”, se întind pe o suprafaţă de 10,5 ha, care rivalizează cu cea din Râmnicu Vâlcea. Aici regăsim o varietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, slab cimentate. Apele de şiroire rezultate din ploi şi din topirea zăpezilor au creat spectaculoase forme.

Pentru a ajunge la piramidele de la Slătioara, mergeţi pe DN 68 Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu, până în satul Slătioara, de unde urmaţi DJ Slătioara – Stroieşti, aproximativ 4 km.

Rezervaţia naturală de tip geologic  de la Slătioara se află în Subcarpaţii Vâlcii, parte a Subcarpaţilor Getici, iar satul în nordul căruia se află, coincidenţă sau nu, are un nume asemănător cu cel al piramidelor de la Râmnicu Vâlcea. Acestea se află în cartierul Goranu, iar cele de la Slătioara în satul Goruneşti.     Piramidele naturale reprezintă un punct de atracţie turistică important, atât datorită aspectului lor deosebit, dar şi a frumuseţii peisajului.
Specialiştii susţin că dealurile pe care s-au format aceste piramide reprezintă o structură geologică constituită preponderent din fragmente de roci venite din munţii din apropiere, transportate de un râu, precum Cerna şi cimentate în timp geologic.
„Rocile care constituie cele două dealuri au fost depuse într-un fel de bazin lacustru formând o deltă, precum Delta Dunării, de dimensiuni mai mici”.

BISERICILE DIN LEMN

Biserica „Intrarea în Biserică” din Viorești

Biserica de zid din Viorești, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se află în cătunul Viorești din localitatea Gorunești, comuna Slătioara, județul Vâlcea. Edificiul a fost construit în 1781. Biserica se află pe Lista monumentelor istorice 2010 la nr. 459.

Biserica de lemn din Rugetu-Florești

O mică mică biserică de lemn, datată 1753. Numele ctitorilor ei nu sunt cunoscuţi, probabil făcea parte din ciclul vieţii. Adică, vorbim de o biserică de lemn ridicată de obşte pentru a fi lesne demontată şi strămutată odată cu satul atunci când năvăleau invadatorii, pentu că satul Rugetu e atestat la 1557 şi a trecut prin multe încercări de-a lungul vremii.

Biserica de lemn din Rugetu-Valea Babei

Are hramul „Ovedenie”. Conform datelor istorice, biserica a fost ridicată în anul 1806. Se remarcă prin pictura interioară și exterioară încă bine păstrată, portretul de ctitor cu pisanie, ușa cioplită cu șerpi peste intrare și foaia ușii dintr-o singură bucată de lemn. Nu mai puțin valoroase sunt crucile de piatră de Igoiu, printre care și cea a preotului ctitor Constantin Pranda. De remarcat și clopotnița octogonală și stejarul secular de alături.

Biserica de lemn din Milostea

Biserica a fost construită în anul 1906, „în zilele preaînălțatului și iubitorului de Hristos, regele Carol I-ul, și cu binecuvântarea P.S.S. Episcop Atanase al Râmnicului”, pe locul unei biserici de lemn mai vechi, ctitori fiind locuitorii satului și preotul Gheorghe Popescu. Maistru constructor a fost Velcu Ivanovici. Biserica a fost zugrăvită de pictorul Ilie Dimitrescu ajutat de Climent Cristescu. Lăcașul de cult a fost sfințit de protoereul județului Vâlcea, Melete Răuțu, în ziua de 12 noiembrie 1906.

CENTRUL DE CERAMICĂ

comuna-slatioara-21
comuna-slatioara-20
comuna-slatioara-24
comuna-slatioara-22

Ultima actualizare: 13:56 | 3.10.2024

ADMINISTRATIVPERSONALITĂȚI LOCALECULTURĂGALERIE FOTOTURISM
×
Avizier electronic
Sari la conținut